Materia vie, vegetală sau animală, precum și produsele alimentare preparate, ajunse la sfârșitul vieții lor, trec într-o fază de transformare către o altă formă stabilă de materie organică. În afara incinerării, sau a transformărilor echivalente controlate de om, mai există posibilitatea transformării biologice controlate, fie prin intermediul unor bacterii aerobe, în care caz rezultă un îngrășământ de bună calitate, compostul, fie prin intermediul unor bacterii anaerobe, în care caz rezultă metan, bioxid de carbon, apă și un fertilizator organic. În cazul deșeurilor lăsate să putrezească necontrolat, metanul generat de descompunerea anaerobă ajunge în straturile înalte ale atmosferei, generând schimbările climatice de care suferim în ultima vreme, în timp ce folosirea acestui gunoi ca îngrășământ nu este suficient de satisfăcătoare, fără a pune în discuție faptul cu mult mai important că generează poluarea apei freatice a aerului și că reprezintă focare de infecție transmisibile pe diverse căi.
Rațional este deci, în spiritul ”dezvoltării durabile”, fie să producem compost prin fermentare aerobă, fie să producem metan, sub formă de biogaz, prin fermentare anaerobă, pe care să-l folosim pentru electricitate și căldură.
Fermierii care dețin un număr mare de animale au o dificultate majoră în gestionarea dejecțiilor astfel încât să respecte toate normele sanitare. Dacă avem în vedere că un m cub de bălegar produce energie echivalentă cu 300 litri combustibil de încălzire, sau că porumbul de pe o suprafață de un hectar generează biogaz echivalent energetic cu consumul unui autoturism ce străbate distanța de 70.000 km, înțelegem că producerea biogazului din deșeuri biodegradabile sau plante tehnice are sens!
Valorificarea acestor resurse transformă o dificultate într-o oportunitate!
Procesul de descompunere în cazul acestui gen de materiale presupune o fermentare ”umedă”. Materialele trebuie mărunțite atât de mult încât bacteriile care generează descompunerea să poată penetra în timp relativ scurt, circa trei săptămâni, întreaga masă a acestora.
Favorizarea dezvoltării explozive a bacteriilor anaerobe presupune menținerea temperaturii amestecului de apă și material biodegradabil în reactor la o temperatură relativ constantă, în jur de 39˚C și agitarea continuă a materialului. Aceste aspecte presupun la rândul lor o bună izolare a reactorului în care se produce fermentarea anaerobă pentru a se evita pierderile inutile de căldură și un schimbător de căldură care să asigure menținerea constantă a temperaturii. Căldura se preia de la motorul pe biogaz ce acționează generatorul electric. Biogazul produs în interiorul reactorului se acumulează într-un spațiu special construit deasupra reactorului, format din membrane impermeabile, după ce în prealabil s-a produs desulfurarea. Biogazul este apoi transportat la unitatea de producere a energiei prin intermediul unui ventilator. Procesele sunt controlate cu un sistem SCADA.
BIOGAS HOCHREITER, producător cu peste 30 de ani de experiență în acest domeniu, poate oferi soluții integrale pentru oricare din situațiile concrete de valorificare a deșeurilor biodegradabile agricole prin transformarea lor în biogaz. În calitate de reprezentanți pe piața din România, vă stăm în acest sens la dispoziție cu orice informații vă pot fi necesare și utile.